Mania medicamentelor

Are mania medicamentelor – începe sa-mi fie teama!

Ne-am cunoscut acum cateva luni si lucrurile au evoluat in "parametrii normali", ca sa spun asa – am iesit de cateva ori, am dansat, ne-am distrat si dupa o vreme am ramas peste noapte la el. Niciodata mai mult de doua-trei ore, apoi ma intorceam acasa. Nu prea sunt obisnuita sa dorm in patul altcuiva...

N-am observat nimic suspect pana cand n-am petrecut ceva mai mult timp impreuna, adica am hotarat sa ne luam zece zile de vacanta si sa plecam intr-o excursie, in Egipt. Parea o ideea asa de buna! Am asteptat cu sufletul la gura plecarea, febra bagajelor, cumparaturi, cautari pe internet de locuri interesante, ce trebuie vazut, ce trebuie facut, in fine totul parea prea frumos ca sa fie adevarat! Si in realitate s-a dovedit un adevarat fiasco, intrucat in locul unei excursii de neuitat, am petrecut zece zile in compania unui obsedat de medicamente!

Am citit undeva, nu mai stiu unde, ca ipohondria este greu de controlat, dar nu ma asteptam sa dau tocmai eu peste un barbat fixat sa ia cate o pastila pentru orice chestie – pastila pentru aciditate stomacala, pastila preventiva pentru cefalee, vitaminele si mineralele si chiar – no sa va vina sa credeti! – avea o pastila pentru ficat, menita sa-l protejeze de celelalte pastile!!!

In prima faza am incercat sa glumesc pe seama tuturor acestor medicamente pe care le inghitea si l-am intrebat daca in tot mormanul acela de buline nu cumva inghite si pastila de potenta, dar s-a suparat si n-a mai vorbit cu mine doua zile – stateam fata in fata la masa si mancam tacuti, la plaja ne asezam alaturi fara sa ne adresam nici un cuvant, luam liftul si intram in aceeasi camera ca doua papusi de ceara, ce sa mai, tot grupul ne considera "freeks"!...

Mi-am dat seama ca in felul acesta distrugem complet ceea ce a mai ramas din vacanta, asa ca m-am straduit sa-l impac, l-am sacait cu verzi si uscate, am facut glume bune si proaste, tot ce m-am priceput si eu, pana ce l-am facut sa râda, ca sa putem salva ceea ce mai era de salvat din calatoria asta, dar in realitate eram un pic cam speriata – toate pastilele alea  înşirate pe noptiera, prin baie si la cuier, îmi dadeau o stare de permanenta neliniste, ca sa nu mai vorbim de mirosul de farmacie care se instalase in camera noastra!

Am zis "Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne!", când m-am vazut acasa si de la intoarcere îl evit cat pot, pe motiv ca trebuie sa recuperez la servici o serie de lucrari ce s-au adunat pe timpul vacantei, dar stiu ca ar trebui sa lamurim lucrurile într-un fel. Stie cineva vreo pastila contra pastilelor ?!?