Gasita in penitenciar

[Vizitator]

Uneori chear daca le avem pe toate adica si minte si frumusete mai ales bani nu ne ajuta la nimic daca nu suntem iubiti sau mai ales singuri...asa a fost povestea mea,o poveste care mia lasat un gust straniu in viata dar careia datorita ei am o fetita foarte frumoasa si talentata...
Veneam seara adesea la prietena mea,dupa servici doar asta ma consola fiindca sa fim sinceri multi dintre noi au frica de ceva nou si stau asa si isi petrec zilele avind acelas scenariu...eu obosisem de asta,Alla prietena mea in ultimul timp nu prea avea timp de mine ca se mai satura si ei(prietenii)de viata noastra posomorita.Avea un prieten in penitenciar si vorbea seara de seara cu el.Am rugat-o sa-mi gaseasca si mie cu cine sa palavragesc,nestiind ca anume asta imi va schimba viitorul radical.Nu sunt o alergata dupa bani si de aceea conversatiile telefonice cu glasul foarte fin,masculin si politicos mau dus in capcana dragostei,munceam numai pentru a procura cartele de reincarcare,si asteptam fiecare luna ca pe o sarbatoare ca sa pot sa-l vizitez acolo.Era asa frumos cu corpul bine modelat,cu toate ca stiam asta cu bine no sa se termine,dar am mers mai departe,si stiam prea bine ca toate ce mi le arata,afectiune,dragoste,atentie,gingasie si maaare interes stiam prea bine sunt o capcana dar cazusem in ea deja si nu mai era scapare...l-am scos de acolo,si am inceput sa traim impreuna,inchideam ochii la discutiile lui telefonice cu iubita care era in italia,si in rest era bravo.Am ramas insarcinata credeam ca sia dorit mult acest copil,fiindca se facea asa iubitor si griguliu...Cosmarul a inceput chear din ziua nuntii dupa ce am semnat certificatul de casatorie...am plins chear in fata altarului,ma tot ofensa ca ba un invitat nui place ba nu vin toti la timp si ca eu sunt vinovata,neavind in vedere ca eu organizasem si am achitat singura cheltuielile de nunta,si ca din partea lui nu a venit nimeni de fapt nici nu ave pe cine sa invite...Cit timp am fost insarcinate credeam ca traesc un cosmar gindurile la sinucidere ma vizitau adesea numai ca ma calmam uitinduma la burtica mea nu venea noptile acasa si cind venea inspre dimineata fara explicatii vazind ca nu dorm incepea sa-mi tie discursuri ca adica nu face nimic rau rau si daca se intimpla ca eu sa pling incepea sa ma cicaleasca ca sunt o proasta si o nebuna asa acontinuat pina cind am inceput sa cred in cuvintele lui degradam linga el,ma simteam rau nu prea ma ajuta la treburi nici chear la scos covoarele din casa pentru curatat,cautam orice motiv sa plec la spital si cum traiam la parintii mei el ma tot suna acolo si incepea cu mam-ta e asa intraiurea si tat-to e un nebun si asa a fost pina nu a venit pe lume Nicoleta printesa mea care mia deschis ochii sa inteleg ca de fapt el a fost pur si simplu nimic pe linga dragostea adevarata de mama si ca de fapt chear nu l-am iubit cu adevarat.Nu mai asteptam nopti sa vina si nu mai tremuram in fata lui imi era tot mai usor de parca ma eliberam de o boala strasnica.Acum am divortat suntem fericite dar oricum eu imi doresc sa am pe cineva aproape dar pe cineva care isi doreste sa fie iubit cu adevarat si vrea sa iubeasca,cineva care vrea cu adevarat familie.